Câte variante de poker există?

Câte variante de poker există?

În noul mileniu Texas Hold ‘ em a devenit cea mai populară variantă de poker, practic, peste tot în lume. Cu toate acestea, pokerul este o familie care include multe jocuri de cărți, unde componenta Norocului poate fi mai mult sau mai puțin prezentă. Originile pokerului sunt puțin confuze, dar un lucru este sigur: pokerul a luat stăpânire mai ales în Statele Unite, unde fanii s-au dedicat mai multor variații de-a lungul istoriei. Se vorbește despre variante în state chiar și în timpul Războiului Civil American. Se pare că la începutul secolului al XX-lea cel mai popular joc a fost 7 Card Stud. Nu a fost până în anii 1950 că jocurile de cărți comune, cum ar fi Texas Hold ‘ em și Omaha a început să pună stăpânire.

Legendarul WSOP de vară din Las Vegas au propus întotdeauna variantele și a făcut celebru în special formula turneului. În primii ani ai secolului 21 on-line pocher a dus la boom-ul la nivel mondial în sport pocher și așa-numitul efect Monaymaker făcut jucători peste tot visul Mondial. Aici, în Italia, situația este puțin diferită. Pentru mulți italieni pocher este încă poker de cinci cărți, a jucat în modul de numerar. Cel Italian, de fapt. Să spunem că, din partea noastră, variantele nu au luat niciodată mai mult decât atât. Nu lipsesc fanii Omaha și alte jocuri, dar cea mai mare parte a pieței este dominată de Texas Hold ‘ em, care este cu siguranță mai ușor de învățat, dar oferă o profunzime mare în același timp. Deci, să mergem mai adânc în tipurile de variante care există în poker. Fără a uita că lucrurile se schimbă dacă vorbim despre cash sau turnee sau dacă luăm în considerare că există diferite tipuri de pariuri pentru unele variante: Limit, Pot Limit și No Limit.

Poker cu cărți comune

Câte variante de poker există?

Am spus că Texas Hold ‘ em a devenit cel mai cunoscut și practicat joc, datorită simplității regulilor sale: țineți două cărți în mână și încercați să le combinați cu cele cinci ale tablei, încercând să închideți cel mai puternic punct posibil.

Un pic mai dificil de stăpânit este Omaha, unde cărțile din mână devin patru pentru fiecare jucător și se adaugă o regulă: este obligatoriu să folosiți exact 2 cărți din mâna dvs. și 3 de la bord pentru a forma propria combinație de 5 cărți în total. La aceasta trebuie să adăugăm numeroasele remize și numeroasele procente de Omaha care îl fac un joc cu siguranță distractiv, dar și foarte calculat. Apoi, există și alte variante, mai puțin celebre, în care sunt exploatate cărțile comune de pe masă. Puteți juca, de exemplu, hold ‘ em double-board, unde pur și simplu întoarceți două mese și există astfel două jumătăți de pot pentru a atribui(ca în Hi-lo, dacă doriți). Sau putem menționa diferitele jocuri numite ananas, unde aveți trei cărți în mână. Există, de exemplu, ananasul nebun sau ananasul leneș. În caz contrar, puteți opta pentru hold ’em greacă sau Manila hold’ em. Sau mai vorbim de Billabong, Cincinnati Poker, Twist Estonian… pe scurt, există ceva pentru toată lumea.

Egal poker

Am menționat deja așa-numitul Draw Poker, familie de jocuri în care, de obicei, informațiile sunt puține, dar avem posibilitatea de a schimba unele cărți ale mâinii noastre. Pokerul Italian face parte din aceste jocuri, mai exact în tragerea la sorți cu cinci cărți. De asemenea, trebuie să menționăm California Lowball și Badugi, jocuri în care scopul este de a forma cel mai mic punct posibil. În ambele jocuri nu există scale și cel mai puternic punct realizabil este similar: în California Lowball încercați să aveți 5-4-3-2-A; în Badugi punctele sunt făcute cel mult din patru cărți și apoi vă propuneți să faceți 4-3-2-A cu costume diferite. Am putea menționa apoi Deuce la șapte, unde scările există și Asul este cea mai mare carte. Aici cea mai bună combinație este, prin urmare, 7-5-4-3-2. Închidem prin a numi și Shotgun, un poker de remiză care urmează de fapt o fază de tip Stud, pe care acum mergem să o analizăm…

STRUTTURA DELLE PUNTATE

La quantità di chips che i giocatori possono puntare in ogni fase di gioco dipende dalla struttura delle puntate della partita.

Le possibili strutture delle puntate sono:

  • No limit: nel gioco no-limit ogni giocatore se vuole può puntare tutte le sue chip ogni volta che è il suo turno di agire;
  • Pot limit: nel gioco pot-limit il giocatore può puntare al massimo l’importo del piatto (pot) ogni volta che è il suo turno di agire. Il rilancio del piatto viene calcolato considerando tutte le chips puntate fino a quel momento compreso il call del giocatore vuole effettuare il “raise pot”. Ad esempio: se il Piccolo Buio è 50 e il Grande Buio è 100, il rilancio del piatto è pari a 350 (call 100 + 250 del piatto dopo il call).
  • Limit (o fixed limit): nel gioco limit le puntate e i rilanci assumono valori prefissati e non possono essere scelti a piacere. Ad esempio: se in un tavolo si gioca Limit 10-20, vuol dire che i primi due giri di puntate andranno di 10 in 10 e i due seguenti di 20 in 20. Dunque nei primi due giri la prima puntata è 10 (e infatti il Big Blind sarà pari proprio a 10) e poi ci possono essere un massimo di tre rilanci, tutti ancora pari a 10, cioè 10-20-30-40 e poi basta. Nel terzo e quarto giro la prima puntata è 20 e poi ci possono essere un massimo di tre rilanci, tutti ancora pari a 20, cioè 20-40-60-80 e poi basta. Fa eccezione se rimangono in gioco solo 2 giocatori: in questo caso i rilanci possono continuare indefinitamente, ma sempre di 10 in 10 prima e di 20 in 20 poi.

SVOLGIMENTO DELLA MANO

Prima di iniziare il gioco viene decisa, in modo casuale, la posizione del “bottone”, che sta ad indicare il mazziere (Dealer), cioè l’ultimo giocatore a cui verranno distribuite le carte nella prima mano. Il bottone ruota in senso orario ogni mano, passando così di volta in volta al giocatore alla sinistra di quello che lo aveva nella mano precedente.

Alcune varianti di poker prevedono che ci sia durante ogni mano la distribuzione delle sole carte private ai giocatori; altre varianti (tra cui il Texas Hold’em) prevedono la distribuzione di carte private (hole cards) ai giocatori e di carte comuni (community cards) che tutti i giocatori possono utilizzare per formare la migliore combinazione possibile.

Nelle varianti di poker che prevedono le community cards sono previste, oltre alle normali azioni di gioco, delle puntate obbligatorie, ovvero il Piccolo Buio (Small Blind), il Grande Buio (Big Blind) e, in alcuni casi, l’Ante. I valori di queste puntate obbligatorie sono sempre indicati sul tavolo e sulla lobby.

Il giocatore alla sinistra del bottone paga il piccolo buio (SB), il giocatore immediatamente successivo paga il grande buio (BB). L’ante (quando previsto) viene pagato da tutti i giocatori al tavolo.

E’ bene notare che, nel caso in cui ci siano solo 2 giocatori al tavolo il giocatore che è di turno come dealer pagherà il piccolo buio (SB), l’altro invece pagherà il grande buio (BB).

Una volta assegnato il bottone ed effettuate le puntate obbligatorie previste, vengono distribuite le carte private, una alla volta a partire dal primo giocatore a sinistra del mazziere, dopodichè inizia la prima fase di puntate.

Lasă un comentariu